1 Mai în Bucovina

1.Manastirea Prislop

Mănăstirea Prislop este un lăcaș încărcat de istorie și a fost declarată monument istoric. În ciuda dimensiunilor mici, este considerată una dintre cele mai frumoase așezări monahale din Transilvania.

2.Manastirea Dumbrava

Mănăstirea a început să se ridice începând cu 26 octombrie 1996, când a fost pusă piatra de temelie pe terenul donat de locuitorii satului Dumbrava, pe locul unde în anul 1703, în vremea uniaţiei, a fost martirizat preotul Ioan, care a fost ars de viu într-o căpiţă de fân.
Alături de Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir“ s-a mai ridicat o biserică de dimensiuni impunătoare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. La mănăstire se slujesc zilnic Sfânta Liturghie şi cele şapte laude, iar alături de lucrarea duhovnicească, faptele milei creştine împlinesc porunca iubirii aproapelui. Obştea monahală este îndrumată de părintele duhovnic, arhimandritul Vasile Crişan, alături de maica stareţă, monahia Mina Cerceş.

3.Manastirea Dorna Arini

Mănăstirea este ridicată în întregime din lemn și este străjuită de o clopoțniță tot din lemn, cu înălțimea de 60 de metri.

Cină 🥘

Mic dejun 🍳

4.Muzeul Oului

Muzeul Oului din Vama este cea mai mare colecţie de ouă transformată în muzeu, atât din România cât şi de pe întregul mapamond, fiind unic prin modul de organizare şi prin valoarea exponatelor. Muzeul, este întins pe o suprafaţă de 800 metri pătraţi şi reuneşte în colecţie aproximativ 16,000 de ouă, atât din Bucovina, cât şi ouă din alte 82 de ţări are lumii.

5.Manastirea Dragomirna

În secolul al XVI-lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu năvălitorii cazaci. Pe aceste locuri se așezaseră câțiva călugări care clădiseră un schit de lemn.

6.Manastirea Putna

Mănăstirea Putna este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România și una dintre cele mai importante ctitoriri religioase şi arhitecturale realizate de Ştefan cel Mare.

7.Manastirea Patrauti

Construită în anul 1487 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Biserica "Sfanta Cruce” din Pătrăuţi este:
» cea mai veche biserică păstrată dintre ctitoriile voievodului
» cea mai veche biserică ortodoxă Monument UNESCO din România

8.Manastirea Sucevița

Mănăstirea Suceviţa încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri. Această familie de boieri are un loc aparte în istoria ţării noastre, din ea ivindu-se un mitropolit şi doi domnitori

Cină împreună cu Seara Bucovineană 🥘

Mic dejun 🍳

9.Manastirea Moldovița

Prin grija Domnitorului Petru Rares, in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avand grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.

10.Mocanita Abur

Mocănița HUTULCA ( trenul istoric cu abur , cu care vom călătorii pe linia ferată îngustă.

11.Mănăstirea Gura Humorului

Mănăstirea Humor (Hram: „Adormirea Maicii Domnului“; Gura Humorului, județul Suceava, România) Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Măiestria artistului de odinioară, dăinuind peste atâtea veacuri, pune într-o lumină nouă trecutul acestei țări și al acestor locuri. Biserica Mănăstirii Humor este așezată într-un cadru natural de o rară frumusețe, cu priveliști încă sălbatice și pitorești.

12.Manastirea Voronet

În centrul unui sat situat la poalele Carpaţilor, pe sobrul fond verde al pădurii de brazi, se ridică o biserică simplă cu pereţii exteriori ornaţi în fresce – Mănăstirea Voroneț. Edificiul pare un Evangheliar iluminat larg deschis. Astfel l-au vrut demult pictorii anonimi şi cei care au comandat aceste picturi: pereţii tapisaţi cu fresce trebuiau să figureze ochilor privitorilor învăţătura Scripturii. Şi tot astfel se prezintă ea astăzi vizitatorilor din lumea întreagă emoţionaţi să descopere, în mijlocul unei naturi armonioase, un edificiu încă mai armonios, ridicat de mai bine de 500 de ani de mâini inspirate exprimând credinţa şi lirismul lor în piatră şi culoare.

Cină împreună cu program artistic/dansatori.👯‍♂️🥘

Mic dejun 🍳

13.Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia este situată pe valea pârâului Agapia-Topoliţa, la poalele culmii Măgura, la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț şi la 3 km de satul Agapia. Aşezată în mijlocul unei păduri, este una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România.

14.Manastirea Varatec

La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ. Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Bălaşa Herescu înainte de călugărie) va juca un rol important în aşezarea şi dezvoltarea obştii monahale de la Văratec, sacrificând întreaga avere, stăreţind de trei ori şi stingându-se aici în 1842, la venerabila vârstă de 85 de ani.

15.Mausoleul Eroilor de la Mărășești

Inițiativa construirii Mausoleului Eroilor de la Mărășești aparține Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române și a fost lansată la Congresul desfășurat la 8 iunie 1919, în Sala Senatului din Capitală. Monumentul a fost ridicat după planurile arhitectului George Cristinel. Piatra de temelie a viitorului memorial a fost așezată la 6 august 1923. În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor căzuți pe câmpul de luptă, în criptele Mausoleului, iar în septembrie au fost depuse în sarcofagul central rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandant al Armatei I Române din timpul bătăliei Mărășeștilor.